Există o idee care a prins rădăcini adânci în mintea cumpărătorilor și care, repetată suficient de des, a ajuns să pară normală: „0% comision pentru cumpărător”. Sună bine, sună comod, sună ca o victorie. Doar că nu este. Este o minciună ordinară, ambalată frumos, menită să liniștească, nu să protejeze. Iar într-una dintre cele mai importante decizii din viața unui om, liniștirea falsă este extrem de periculoasă.
Hai să spunem lucrurilor pe nume: nu există servicii reale fără costuri reale. Nu există asistență profesionistă, consiliere corectă, informații verificate și negociere dură „din bunăvoință”. Ideea că cineva va munci serios pentru tine, îți va apăra interesul și se va lupta în piață pentru banii tăi, fără să fie plătit de tine, este pur și simplu naivă. Și nu, nu este un compliment.
Cum poate cineva să creadă că va primi ceva valoros fără să ofere nimic la schimb? Cum să ai așteptări de la un agent care nu are niciun angajament contractual față de tine, nicio obligație legală și niciun interes financiar să te ajute? De ce ar face-o? Din ce motiv? Din altruism? Din pasiune? Din iubire pentru cumpărători? Realitatea este mult mai simplă și mai crudă: agentul care nu este plătit de tine nu lucrează pentru tine.
Adevărul incomod este acesta: în marea majoritate a cazurilor, comisionul „0%” nu dispare, ci este ascuns. Este inclus în prețul de vânzare. Îl plătești oricum, doar că nu îl vezi. Și mai grav, îl plătești fără să primești nimic în schimb. Fără negociere reală, fără presiune pe preț, fără analiză obiectivă. Plătești mai mult decât valorează proprietatea, dar pleci acasă mulțumit că „n-ai dat comision”. Este o iluzie scumpă.
Să fim logici: cum ar putea un agent să te ajute pe tine la negociere când este angajat de proprietar să obțină cel mai bun preț pentru acesta? Cum să „țină cu tine” când interesul lui financiar este legat direct de suma maximă încasată de vânzător? Conflictul de interese este evident, dar este mascat intenționat. Cumpărătorul este făcut să creadă că cineva îi este alături, când în realitate este singur.
Și totuși, în piață se aude din ce în ce mai des întrebarea: „Luați comision și de la mine?”. Asta spune totul. Minciuna a fost atât de bine repetată încât a devenit normă. Oamenii au început să creadă că este corect, că așa trebuie, că agentul care cere bani de la cumpărător face ceva greșit. Dar hai să fim sinceri: câți profesioniști cunoaște un cumpărător care muncesc gratis? La câți medici ai fost, ai primit consultație, ai spus „mulțumesc” și ai plecat? La câți avocați ai cerut un sfat serios și ai ieșit fără să plătești? Nicăieri. Pentru că este imposibil. Și atunci, de ce ar fi diferit aici?
Îți spun din experiența a aproape 30 de ani în această piață: agentul nu este „mulțumit” că nu ia bani de la tine. Din contră. Doar că, nefiind clientul lui, nici nu ești prioritatea lui. Vei merge din greșeală în greșeală, vei pierde oportunități, vei lua decizii slabe și vei crede că așa este normal. Nu este. Ești manipulat să crezi că ești important, că „de la tine pleacă banii”, că ai control. În realitate, nu știi nici măcar cât de mult ești influențat.
Este ironic cum cuvântul „etic” este aruncat peste tot. Etic nu înseamnă să confunzi rolurile. Etic nu înseamnă să spui jumătăți de adevăr. Etic înseamnă ca fiecare parte dintr-o tranzacție să fie reprezentată corect și plătită corect pentru serviciile de care are nevoie. Cumpărătorul și vânzătorul au interese total diferite. Prin definiție. De aceea, au nevoie de servicii diferite. Și da, fiecare trebuie să plătească pentru protecția propriului interes.
În piețele mature, civilizate, acest lucru este clar. În Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Germania sau Franța, reprezentarea cumpărătorului este un serviciu distinct, reglementat, plătit și asumat contractual. Modelele care induc în eroare cumpărătorul sunt considerate practici înșelătoare, iar în multe jurisdicții sunt strict limitate sau sancționate. Nu pentru că cineva vrea să „ia bani”, ci pentru că s-a înțeles un lucru simplu: confuzia costă, iar cumpărătorul este partea cea mai vulnerabilă.
Pune-ți o întrebare sinceră. Cum te-ai simți să cumperi un apartament cu 200.000 de euro „cu 0% comision”, iar peste un an să afli că putea fi cumpărat cu 180.000 sau 190.000 dacă cineva ar fi negociat pentru tine? Vorbim de zeci de mii de euro pierduți pentru a „economisi” câteva mii. Mai știm să facem calcule?
Îți spun cu toată responsabilitatea profesională: de fiecare dată când un cumpărător are lângă el un agent pe care îl plătește, cumpără mai bine și mai ieftin decât ar fi cumpărat cu „0%” sau direct de la proprietar. Este un fapt repetat, recunoscut chiar de cei care au greșit prima dată și au învățat pe propria piele. Știu ce spun.
Achiziția unei proprietăți nu este o vânătoare de „oferte gratuite”. Este unul dintre cei mai importanți pași din viața ta. Nu ai voie să-l faci orbit de o promisiune falsă. Întreabă-te de ce. Întreabă-te cine te apără. Întreabă-te cine are interesul real să obțină cel mai bun rezultat pentru tine.
„0% comision pentru cumpărător” nu este un avantaj. Este o capcană. Iar adevărata etică începe în momentul în care fiecare parte își asumă responsabilitatea și costul protejării propriului interes.
