Umiditatea din interiorul locuinÈ›elor este una dintre cele mai mari probleme, atât pentru construcÈ›ie, cât È™i pentru locuitori. Într-un spaÈ›iu care nu este bine aerisit apar condensul ori mucegaiul, care atrag după sine È™i probleme de sănătate ale celor care respiră acest aer viciat. Pentru a preîntâmpina aceste probleme, cei care îÈ™i construiesc case încearcă să obÈ›ină aÈ™a numiÈ›ii pereÈ›i care respiră, dar sunt ei suficienÈ›i? Răspunsul este că nu. Cel puÈ›in nu în primii ani de la construcÈ›ie. În acest interval, materialele de construcÈ›ie încă elimină cantități importante de apă, care nu pot fi eliminate decât printr-un sistem de ventilaÈ›ie.
Fiecare nouă construcÈ›ie elimină vapori de apă mult după finalizarea ei. Atât structurile de lemn, cât È™i fundaÈ›iile de beton au o componentă lichidă, care poate acÈ›iona împotriva structurii precum È™i a proprietarilor, pe termen lung, în cazul în care locuinÈ›a nu este bine ventilată. În cazul lemnului, pericolul este cu atât mai mare cu cât nu respectă normele de construcÈ›ie.
„Pentru o casă de dimensiuni medii, se folosesc cel puÈ›in două tone de lemn. La modul ideal, acest lemn ar trebui să aibă un nivel de umiditate de 19%. Există însă mulÈ›i proprietari care nu conÈ™tientizează importanÈ›a faptului că lemnul trebuie să fie cât mai uscat, motiv pentru care achiziÈ›ionează lemn de construcÈ›ie care a stat în exterior, în ploaie sau zăpadă. Utilizarea acestui tip de lemn este interzisă prin lege în mai multe țări din lume. Acest lucru se întâmplă pentru că, după finalizarea construcÈ›iei, lemnul trebuie să ajungă rapid la 9% umiditate, pentru a crea un ambient plăcut È™i sănătos”, a declarat arhitect Ana Tătaru, ArhiProf.
Lemnul eliberează în timp peste 200 de litri de apă
Pentru a ajunge la acest grad scăzut de umiditate, lemnul eliberează în timp peste 200 de litri de apă. Iar acest volum se cumulează cu toÈ›i ceilalÈ›i factori care crează umiditate într-o gospodărie, precum gătit, spălatul rufelor sau chiar respiraÈ›ia locuitorilor. Lucrurile nu se schimbă cu mult nici în cazul caselor cu structură de beton.
„Pentru aceeaÈ™i casă cu dimensiuni medii, de data aceasta cu structură de beton, sunt necesare tot două tone de apă. Iar după construcÈ›ie, se evaporă aproximativ 120 de litri pe metru cub. Cea mai mare parte se evaporă în primii doi ani de locuire, cu un ritm mai ridicat în primul an. Vorbim despre patru-cinci litri pe zi, în medie, pe lângă umiditatea care se produce inevitabil prin simpla locuire a casei”, continuă arhitect Ana Tătaru.
Locuințele noi sunt deci mai predispuse la apariția mucegaiului și a igrasiei
AÈ™a se justifică È™i faptul că, de multe ori, o casă nouă este mult mai predispusă la apariÈ›ia igrasiei È™i mucegaiului decât o locuință care este deja utilizată de mai mulÈ›i ani. Lucrurile se complică sezonier, în perioadele cu o umiditate mare. Toamna, sau în perioadele ploioase, umiditatea poate varia între 60 È™i 90%.
„Pe timpul verii, când casele sunt bine aerisite, există percepÈ›ia că umiditatea nu se stochează. Este greÈ™it. Condensul există chiar È™i în perioada caldă, doar că este este absorbit de materialele de construcÈ›ie. În timpul iernii, când umiditatea din interior scade până la 30-40%, umiditatea acumulată de construcÈ›ie pe timpul verii este eliberată în aerul interior” a declarat Viorel Cataramă, constructor Amarom.
Izolarea termică joacă un rol crucial, dar pereții care respiră nu sunt suficienți pentru o ventilație corectă
În acest context, izolarea termică joacă un rol crucial. Aerisirea locuinÈ›ei este importantă È™i trebuie să se facă în mod obligatoriu È™i în perioade suficiente, atât iarna cât È™i vara. Problema, cu acest tip de ventilaÈ›ie, este că iroseÈ™te căldură pe timpul iernii È™i răcoare, pe timpul verii. O altă variantă este construirea unei case care să respire. De multe ori, asta înseamnă să nu se folosească polistirenul ci vata minerală. Cu toate acestea, oricât de bine ar fi construită casa, ea nu poate fi suficient aerisită doar prin pereÈ›i.
„Pentru cei care vor să asigure o ventilaÈ›ie optimă, se poate folosi o centrală de ventilaÈ›ie cu schimbător de căldură. Este o metodă complicată, dar eficientă prin care se face schimbul de aer între interior È™i exterior prin eliminarea aerului uzat dar păstrarea căldurii, prin încălzirea aerului intrat de afară. Dar nici această metodă nu este complet eficientă energetică, centrala având un randament de 80% în păstrarea căldurii”, continuă Viorel Cataramă, constructor Amarom.
Un avertisment special trebuie acordat celor care vor să îÈ™i construiască locuinÈ›e pasive, respectiv extrem de eficiente energetic, care produc chiar energie. Aceste case sunt cu adevărat nocive dacă nu există un plan de ventilaÈ›ie riguros pus la punct. Aerul viciat din interior va conduce la îmbolnăvirea locatarilor precum È™i la deteriorarea locuinÈ›ei, într-un ritm mai alert decât în cazul caselor convenÈ›ionale.
Postat de Mircea Vinteanu - Realtor & CRS -
Elite Imobiliare Constanta - Elite Vision And Consulting
Momentan nu exista opinii postate.