Creditele Prima Casă se vor acorda doar în lei. O decizie păguboasă pentru clienți, atrag atenția specialiștii

Creditele Prima Casă se vor acorda doar în monedă națională. Nu este însă cea mai avantajoasă soluție pentru cei care vor să își cumpere o locuință prin programul guvernamental. Care sunt dezavantajele împrumuturilor în lei, dar și alte informații importante legate de noua variantă a programului Prima Casă, citiți mai jos într-un interviu acordat de Alina Branescu, specialist financiar al portalului financiar-bancar conso.ro

Cum apreciați ideea statului ca băncile să acorde credite Prima Casa doar în lei?

Ideea de a acorda credite de acest tip doar în lei n-ar fi fost una foarte rea, dacă ar fi fost îndeplinite câteva condiții.

În primul rând, dacă ar fi existat o relativă egalizare a costurilor de finanțare în lei cu cele în euro, ceea ce, din păcate, nu este cazul încă în prezent.

Acum, oamenii vor avea de făcut față unei creșteri cu aproximativ 30% a costului total al creditului, comparativ cu cel aferent variantei în euro.

• Deși Robor la trei luni se află în prezent pe o pantă de scădere, analiza acestuia pe parcursul ultimilor ani arată o evoluție cu fluctuații ample. Acest lucru se traduce printr-o instabilitate a costurilor creditului. Robor înregistrează destul de frecvent fluctuații, care pot ajunge și la 1-2 puncte procentuale.
• De la începutul crizei, Robor la trei luni a urcat de la un nivel de 7%, ajungând în numai un an, doi la 10-12%, și atingând pentru perioade scurte de timp chiar și valori de 15-18%. Abia din 2010 s-a observat o scădere mai accentuată, de până la 5 procente, iar de atunci istoricul zilnic publicat de BNR afișează un Robor la trei luni “stabilizat” la valori între 3,8% și 6,8%.

 În al doilea rând, majoritatea prețurilor locuințelor sunt exprimate în valută. Că este așa o dovedește și faptul că peste 97% dintre creditele Prima Casă au fost acordate de bănci în valută. În aceste condiții, a obliga consumatorii să se împrumute în lei este o idee extrem de nefericită, pentru că pe lângă costul oricum mai ridicat al finanțării în lei se va adăuga și un cost, deloc de neglijat, al schimbului valutar.

Nu este vina consumatorilor care vor să își cumpere o locuință că în România statul permite exprimarea prețurilor în altă monedă decât în moneda națională. și, din păcate, nu este vorba doar de prețul locuințelor, ci și de prețurile practicate de cei mai mulți comercianți. Dacă se dorea trecerea la prețuri exprimate doar în lei, statul ar fi trebuit să aibă o inițiativă generală, nu doar una orientată către cumpărătorii de locuințe prin programul Prima Casă.

În al treilea rând, de ani de zile statul și BNR și-au asumat, în repetate rânduri, intenția ca România să adopte în scurtă vreme moneda euro. În aceste condiții, împrumutul în euro pentru o perioadă lungă de timp, cum este cazul împrumuturilor pentru locuințe, este pe deplin justificat, pentru că o mare parte a perioadei de creditare se va consuma în timpul în care euro va fi moneda națională. De ce să își asume consumatorii riscul de conversie valutară atunci când se va trece la euro?

De ce vrea statul sa ia o astfel de măsură?

Statul a fost fără îndoială influențat în decizia luată acum de oficialii Băncii Naționale. Eficiența politicii monetare a BNR este afectată de procentul mare de creditare în valuta și atunci BNR încearcă să își ușureze propria munca. De altfel, Banca Naționala a României a luat de aproape doi ani masuri prin care și-a propus să impulsioneze acordarea de credite în lei (lansând un regulament care a înăsprit creditarea în valuta în favoarea celei in lei).

Există și avantaje ale recentei modificări?

Avantajul unui credit în moneda națională în comparație cu un credit în valută constă în faptul că se elimină riscul valutar suportat de clienți. Însă, în ultimii ani, Banca Națională a acționat în așa fel încât a menținut un curs de schimb euro-leu plasat în banda 4,3-4,5. În aceste condiții, riscul valutar aproape că nu a existat, și ținând cont de costurile net inferioare ale creditelor în euro, opțiunea consumatorilor către credite în euro a fost perfect justificată.

O astfel de decizie ar putea duce la o scădere a numărului celor care vor un credit Prima Casă?

Dacă băncile nu vor relaxa condițiile de eligibilitate a solicitanților de credite, concomitent cu diminuarea costurilor plătite de clienți, este posibil ca mulți dintre aceștia să nu se mai încadreze pentru un astfel de credit. Pe de altă parte, este evident că și cei care se încadrează vor avea rețineri în a plăti o rată cu câteva zeci de procente mai mare.

Daca se va hotărî că împrumuturile Prima Casă se vor acorda doar în lei, ceea ce înseamnă costuri mai mari, ce soluții mai ieftine ar avea românii?

Soluția mai ieftina cu 1-2 puncte procentuale este ca solicitanții să se îndrepte spre un credit imobiliar standard în euro. Însă avansul de care trebuie să dispună aceștia este considerabil mai mare (minimum 25%). 

Ofertele sunt însă și în acest caz tot mai puține, în condițiile în care câteva bănci au ales să renunțe complet la creditele în euro (ING Bank, Credit Agricole) sau au ales să acorde credite în euro doar celor cu venituri în euro (BCR, Intesa Sanpaolo Bank).

Prin urmare, îndeplinirea condițiilor de creditare se poate dovedi chiar mai dificila decât în cazul împrumuturilor Prima Casă.

Cât este rata lunară pentru un apartament de 50.000 euro pe 30 ani și cât este pentru un apartament de 221.000 lei pe 30 ani?

Credit de 50.000 euro, acordat pe 30 ani  la un cost maxim admis, având comisionul anual datorat FNGCIMM eșalonat în 12 rate lunare egale

DAE: 4,81%

Rata lunara: Aproximativ 255 euro (aproximativ 1.130 lei)

Credit de 221.000 lei, acordat pe 30 ani  la un cost maxim admis, având comisionul anual datorat FNGCIMM eșalonat în 12 rate lunare egale

    Postat de  Mircea Vinteanu - Realtor & CRS -

     Elite  Imobiliare  Constanta / Bucuresti