Ce se întâmplă cu cartierul fantomă al României

Agenția Națională pentru Locuințe (ANL) trebuia să predea, în urmă cu șapte ani, 1.100 de vile într-un cartier din nordul Bucureștiului promovat drept un nou stil de viață: Henri Coandă. Astăzi, râvnit mai este doar terenul de 119 hectare plasat într-o zonă considerată de lux a Capitalei.

Una dintre cele mai mari probleme care a condus la oprirea lucrărilor de construcție la cartierul ANL au fost cererile de retrocedare de teren. Această situație pare că s-a rezolvat la sfârșitul anului trecut, când judecătorii Curții de Apel București l-au condamnat la 16 ani de închisoare cu executare pe revendicatorul terenurilor, Radu Ioan Fotino, acuzat de înșelăciune prin afaceri cu terenuri, instanța majorând cu un an pedeapsa aplicată la fond.

Pe lângă problema retrocedărilor au mai apărut lipsa utilităților și a infrastructurii. Giganticul teren este împărțit între București și orașul Voluntari, iar administrațiile locale par că nu se pot pune de acord pe problema utilităților.

„Există semnale că se va rezolva până la urmă. E o problemă care trenează de mult prea mult timp. Problemele juridice legate de teren s-au rezolvat. Problema Henri Coandă a fost plimbată ca un cartof fierbinte de fiecare guvernare de la primărie la constructor. Primăria București va trebui să vină cu utilitățile și Voluntari la fel, dar resursele sunt diferite. Enel este deja acolo, tot cu scandal, obligat de instanțe“, spune Cosmin Ilina, noul director general al ANL.

Câte bordeie, atâtea probleme

În acest moment, majoritatea locuințelor au executate circa 80% din lucrările de construcție, însă mulți cumpărători și-au sistat de mult liniile de creditare care susțineau dezvoltarea proiectului.

„Acum există peste 1.000 de case și niște blocuri, sunt 2-3.000 de oameni care depind de utilități. Finalizarea locuințelor se rezumă la momentul în care vor intra utilajele ca să aducă utilitățile. Atunci toți vor veni să își termine casele. Mulți din beneficiarii care ar fi trebuit să asigure finanțarea, pentru că ANL este mandatat să supravegheze lucrările având ca resursă banii proprietarilor, din lipsa utilităților, și-au închis liniile de creditare. Mulți au mers la bancă și au spus că nu mai vor pentru că s-au certat cu constructorul, pentru că acesta nu a vrut să facă lucrări suplimentare, pentru că i-au zis să le facă beci și i-a costat nu știu cât. Au ajuns să se certe toți. Sunt 1.000 de case și 2.000 de probleme“, concluzionează Cosmin Ilina.

Oricare ar fi deznodământul acestui proiect, el va rămâne un simbol al modului în care a evoluat piața imobiliară din România. Terenurile cu probleme juridice, lipsa utilităților și a infrastructurii rămân încă o problemă reală a acestui sector economic.


Articol postat de Mircea Vinteanu - Elite - Imobiliare Constanta
Sursa Capital