Cui îi folosește asigurarea obligatorie de locuință?

De mai bine de doi ani de zile, subiectul asigurărilor de locuințe a ținut în „suspans" românii, elementele care au suscitat acest interes fiind, bineînțeles, cuvintele „obligatoriu" și mai ales „amendă".

Primele discuții referitoare la introducerea asigurărilor obligatorii de locuință au demarat în 2002, între Guvern și Banca Mondială. Pornind de la expunerea României la riscurile de catastrofă, statul a urmărit înființarea acestui sistem pentru protecția cetățenilor împotriva catastrofelor și dezastrelor naturale, concomitent cu eliminarea presiunilor asupra bugetului public și bugetelor locale.

După îndelungi amânări și discuții, în august 2008 Guvernul a adoptat proiectul de lege (Legea nr. 260/2008), iar un an mai târziu este înființat PAID - societate care emite polițele de asigurare obligatorii (din care făceau parte 13 asigurători). În iulie 2010, PAID emite prima poliță de asigurare a locuințelor (PAD) care acoperă trei riscuri - inundații, alunecări de teren și cutremur. Prima este de 10 și 20 euro, în funcție de materialele din care este construită locuința și o valoare asigurată de 10.000 și, respectiv, 20.000 euro. Restul sumei până la prețul real al locuinței urma să fie acoperit de asigurarea facultativă.

Fiind un proiect social, sistemul urmărea să asigure o protecție minimă pentru deținătorii de locuințe asigurabile - 8,3 milioane la nivel național -, din care la acel moment doar 15% aveau asigurare. Cei care nu își încheiau polițele urmau să fie sancționați de către primari cu o amendă de până la 500 lei. În acest context, până la începutul lunii noiembrie 2010 fuseseră emise circa 125.000 de polițe PAD.

Unde s-a pierdut ritmul?

Nici nu începuse bine vânzarea polițelor când, pe finele anului 2010, Parlamentul a adoptat un amendament la Legea nr. 260/2008: proprietarii care s-au asigurat individual împotriva daunelor produse de cutremure, inundații și alunecări de teren printr-o poliță facultativă nu trebuie să mai cumpere și polița obligatorie. Din acest moment, PAID a fost aruncat practic într-o competiție cu ceilalți asigurători, care puteau să vină cu prețuri mai bune pentru a câștiga clienți. Astfel, societățile membre PAID nu mai erau avantajate, pentru că ei până în acel moment puteau vinde mai ușor asigurări facultative în momentul când clientul cumpăra de la ei polița obligatorie. Mai mult, primarii nu au acordat amenzi, fapt care nu a contribuit la „succesul" proiectului.

Părerile erau oricum împărțite. Pe de-o parte, „dacă cineva are o asigurare facultativă, nu există nici un motiv pentru care să mai intervină și o asigurare obligatorie", spunea Bogdan ANDRIESCU, președintele UNSICAR.

În același sens, „mi se pare normal să existe o asemenea modificare a legii. Noi am fost afectați după lansarea sistemului de asigurare obligatorie a locuințelor, în condițiile în care suma asigurată pe acest tip de poliță a scăzut cu 20.000 euro și astfel valoarea poliței medii s-a diminuat", declara Costi STRATNIC, director de vânzări la OMNIASIG, companie care nu este membră PAID.

De cealaltă parte, „legea are un caracter social și prețul a fost stabilit pentru un grad de dispersie a riscurilor la opt milioane de locuințe, iar scăderea numărului potențialilor asigurați pune presiune asupra tarifului poliței. De asemenea, asigurătorii fac polițe facultative doar în zonele sigure, omițând localitățile expuse, astfel că până la urmă vor avea de suferit tot cei săraci care vor rămâne fără o asigurare", menționa atunci Marius BULUGEA, fostul director general al PAID.

Cine a câștigat și cine a pierdut?

Rezultatele nu au întârziat să apară atât pentru sistemul de asigurări obligatorii, cât și pentru cel facultativ. Vorbind despre polițele obligatorii, numărul acestora a fost în creștere constantă până în luna august a anului precedent, când s-a înregistrat un vârf de aproximativ 820.000 polițe, potrivit statisticii de pe site-ul oficial al PAID. Situația s-a schimbat însă o dată cu modificarea Legii nr. 260/2008, a neaplicării amenzilor, dar și concentrării companiilor pe asigurările facultative, numărul polițelor PAD fiind în scădere drastică de la o lună la alta.

Spre exemplu, „numărul polițelor facultative de locuințe a rămas constant, în timp ce numărul polițelor obligatorii a scăzut cu aproximativ 80% până la mijlocul acestui an", precizează Adina IONUȚIU, director asigurare reasigurare la CREDIT Europe Asigurări, companie care este acționar la PAID. Per total, la finele lunii iulie a.c., mai erau în vigoare circa 246.000 de polițe obligatorii PAD, aproape jumătate față de luna precedentă și de peste trei ori mai puțin față de vârful atins anul trecut. Situația nu este îmbucurătoare nici pentru acest an: oficialii PAID estimau la începutul verii subscrieri în valoare de 10 milioane lei, în scădere cu 71% față de 2011, și un rezultat financiar negativ de 1,9 mil. lei.

Postat de Mircea Vinteanu - Realtor & CRS Elite - Imobiliare Constanta

Sursa Romania Libera